Asa cum am aratat in articolul anterior .. intreaga energie-forta este provenita originar din Paradisul de Jos si ea se va intoarce acolo in cele din urma, dupa ce si-a completat circuitul in spatiu .. aceste emanatii ale Absolutului Necalificat fiind sincronizate si cu ciclurile de expansiune-contractie ale spatiului … asa zisa “ respiraţie a spatiului “.
S-ar putea spune .. ca intreaga Creatie este asemanatore unui organism viu care respira .. in prima faza expansiune – inspir in a doua contractie – expir.. in scrierile lui Jacob Lorber vorbind de Creatie ca despre Marele Om Cosmic .. in care Terra (Urantia) ocupa exact punctual vital al vietii din inima acestui mare Om Cosmic .. de unde si importanta atribuita Terrei si alegerea ei pentru intruparea lui Iisus Hristos (Mihail de Salvington) Fiul lui Dumnezeu pe aceasta planeta.
Respiratia spatiului – ciclurile expansiune / contractie
Aceasta respiratie afecteaza atat expansiunea orizontala a spatiului patruns (spatiul patruns de forte, energii, puteri si prezente) cat si extensiile verticale ale spatiului nepatruns (spatiul nepatruns de forte, energii, puteri si prezente) care exista in vastele rezervoare ale spatiului din partea de jos si cea aflata deasupra Paradisului .. de o mare importanta in fenomenul de respiratie precum si in cel a gravitatiei.
Pentru a va imagina mai usor forma volumetrica a acestor rezervoare de spatiu, puteti sa va ganditi la forma unei clepsidre sau a unui X .. daca in centru ar fi insula Paradisului .. de-a stanga si de-a dreapta de jur imprejur ar fi spatiul patruns iar sus si jos ar fi spatiul nepatruns.
Se poate constata cu usurinta ca fata de orice amplasament in univers .. exista o limita superioara si o limita inferioara a spatiului orizontal si anume .. aceste limite se indeparteaza din ce in ce mai mult una de alta pe masura ce distanta fata de Paradis creste.
Desi nu se cunoaste exact acest fenomen de respiratie a spatiului .. se poate constata ca pe masura ce universurile extensiei orizontale ale spatiului penetrat se dilata (faza ce dureaza cca 1 miliard de ani), rezervoarele extensiei verticale ale spatiului nepatruns se contracta si apoi invers … deci trebuie ceva mai mult de doua miliarde de ani masurati pe Terra pentru a completa intregul ciclu de expansiune-contractie … existand totodata si o confluenta a spatiului patruns si nepatruns pana deasupra Paradisului de Jos .. unde cele doua tipuri de spatiu curg prin canale regulatoare care le transmuta si in care se opereaza modificari facand penetrabil spatiul nepatruns si reciproc.
Spatiul nu atinge Paradisul .. deci se poate spune ca spatiul nu exista pe nici una din suprafetele Paradisului. Daca am „privi” direct la zenit de la suprafata Paradisului de Sus, nu am vedea nimic altceva decat un du-te vino al spatiului nepatruns (contractie /expansiune)… deci spatiul nu atinge Paradisul .. ci numai zonele linistite ale spatiului median ajung in contact cu Insula centrala… Paradisul fiind nucleul efectiv imobil al zonelor comparativ linistite, care exista intre spatiul patruns si spatiul nepatruns.
Gravitatia Paradisului – rolul ei
Insula Paradisului este centrul si punctul focal al gravitatiei materiale absolute si toata creatia graviteaza in jurul acestui punct focal, echilibrata fiind de rezervoarele spatiului situate deasupra si dedesubt. Toate emanatiile cunoscute ale Paradisului de Jos raspund inevitabil si infailibil la atractia gravitatiei centrale operand asupra circuitelor nesfarsite ale nivelelor eliptice ale spatiului maestrului univers.
Spatiul (vidul) nu raspunde la gravitatie, dar actioneaza asupra gravitatiei ca un echilibror. Fara perna spatiului, un efect exploziv ar indeparta toate corpurile spatiale invecinate. Gravitatia absoluta este gravitatia Paradisului si gravitatia locala sau liniara apartinand stadiului electric al energiei sau al materiei opereaza in interiorul universului central, al suprauniversurilor si al universurilor exterioare si in toate locurile in care a avut loc o materializare corespunzatoare.
Un nivel al spatiului materializat functioneaza deci ca o regiune eliptica de miscare inconjurata din toate partile de o liniste relativa. Aceste relatii intre miscare si repaus constituie o cale de spatiu curb de minima rezistenta la miscare si aceasta cale este urmata universal de forta cosmica si energia emergenta pe parcursul circulatiei lor fara sfarsit in jurul Insulei Paradisului.
Aceasta zonare alternativa a universului principal, insotita de fluxul alternativ al galaxiilor in sensul acelor de ceasornic si in sens invers, este un factor de stabilizare al gravitatiei fizice destinat sa impiedice ca presiunea gravitatiei sa nu se accentueze pana in punctul in care ar produce un efect de dezagregare si de dispersare. Acest dispozitiv exercita o influenta antigravitationala si actioneaza ca o frana asupra vitezelor care, altfel, ar fi primejdioase.
Paradisul este deci sursa absoluta si eternul punct focal al intregii energii-materii din universul universurilor si totul este supus unei atractii catre interior, catre Paradis .. gravitatia actionand intotdeauna prin prioritate in planul perpendicular masei, fenomen denotand ca dimensiunile Paradisului si creatiile care il inconjoara sunt diferentiale.
Unicitatea Paradisului – destinul fiintei umane
Insula Eterna este compusa dintr-o singura forma de materializare – din sisteme stationare de realitate. Aceasta substanta fizica a Paradisului este o organizare omogena de putere a spatiului pe care nu o gasim in nici o alta parte in tot vastul univers al universurilor. Ea a primit numeroase nume in diferitele universuri si, cu mult timp in urma, Melchizedekii din Nebadon au denumit-o absolutul. Aceasta materie sursa a Paradisului nu este nici moarta, nici vie .. ea fiind expresia originara nespirituala a Primei Surse – Centru (Dumnezeu – Tatal Universal) .. si cum frumos se spune … ea este Paradisul, iar Paradisul nu are nici o copie .
Dumnezeu – Tatal Universal – Prima Sursa-Centru a concentrat in Paradis intregul potential absolut al realitatii cosmice ca parte a tehnicii sale de a se elibera de limitarile infinitatii, ca un mijloc de a face posibila creatia subinfinita, chiar si pe aceea spatio-temporala. Desi depaseste conceptele mintii noastre muritoare .. Paradisul exista fara timp si nu este localizat in spatiu .. Paradisul este nespatial si, de aceea, suprafetele lui sunt absolute .. iar timpul, nu este o caracteristica a existentei Paradisului, cu toate ca cetatenii Insulei centrale sunt pe deplin constienti de succesiunea netemporala a evenimentelor..
Iata ce frumos este descris Dumnezeu – Tatal si calea catre El:
“ Tatal este vesnic de gasit in acest asezamant central. Daca s-ar misca de acolo, acest lucru ar provoca o catastrofa universala, caci in acest centru rezidential converg liniile de gravitatie inca de la inceputurile creatiei. Noi fie ca mergem inapoi pe circuitul personalitatii, prin universuri, fie ca urmarim personalitatile calatorind in interior catre Tatal; ori trasam din nou liniile de gravitatie materiala pana in Paradisul inferior, ori urmam mareele ciclice ale fortei cosmice si retrasam liniile de gravitatie spirituala pana la Fiul Etern; noi ori urmam procesiunea centripeta a Fiilor Paradisiaci ai lui Dumnezeu si retrasam circuitele mentale, ori ne luam dupa miliardele si miliardele de fiinte celeste ce izvorasc din Spiritul Infinit – prin oricare dintre aceste practici sau prin toate laolalta noi suntem condusi de-a dreptul inapoi in preajma Tatalui, in locasul sau central. Aici este Dumnezeu, personal, literalmente si efectiv prezent. Si, din fiinta sa infinita se revarsa apele vietii, ale energiei si ale personalitatii in toate universurile. „
„Frumusetea materiala a Paradisului consta in splendoarea perfectiunii sale fizice .. dar maretia Insulei lui Dumnezeu se vede si in infinita inzestrare a personalitatii spirituale divine – lumina vietii. Insa profunzimile frumusetii spirituale si minunile acestui splendid ansamblu .. sunt cu totul inaccesibile intelegerii mintii muritorilor si orice tentativa suplimentara pentru a va face sa va imaginati gloria Paradisului ar fi inutila.„
„Trebuie sa asteptati si sa va inaltati in vreme ce asteptati, caci in adevar, „Ochiul nu a vazut, urechea nu a auzit si mintea muritorilor nu a perceput lucrurile pe care Tatal Universal le-a pregatit pentru cei care vor supravietui vietii trupului, in lumile timpului si spatiului ”.. pentru ca la urma urmei, lucrul cel mai important pentru muritori referitor la Paradisul etern este faptul ca aceasta locuinta perfecta a Tatalui Universal este destinul real si indepartat al sufletelor nemuritoare ale fiilor muritori si materiali ai lui Dumnezeu, creaturile ascendente ale lumilor evolutive ale timpului si spatiului. Orice muritor cunoscandu-l pe Dumnezeu si alegand cariera de implinire a voii Tatalui s-a angajat deja pe lunga cale a Paradisului, cale de cercetare a divinitatii si de ajungere la desavarsire.”
Pana la o noua revedere, va imbratisez cu mult drag.
Pace si lumina pentru toti !
Costi
