DESPRE:  SEMNIFICAȚII  SPIRITUALE  –  SFATURI  DATE  DE  IISUS  ÎN  PREDICA                    DE  PE  MUNTE  PRECUM   ȘI   EXPLICAREA   CORESPONDENȚELOR                      SPIRITUALE   ÎN   CAZUL  UNOR   PARABOLE   ȘI   METAFORE 

”Cuvântul şi învăţătura Domnului sunt sub forma unor seminţe mici pe care trebuie să le semănăm în solul spiritului nostru şi acest sol se numeşte iubire. Acolo poate creşte sămânţa pentru a deveni un arbore al cunoaşterii de Dumnezeu şi pentru a putea noi în final recolta fructele coapte ale vieţii veşnice. Iubirea este lucrul cel dintâi – fără iubire nici un fruct al spiritului nu poate creşte”. De aceea Domnul ne eliberează de  severa lege mozaică a pedepsei, pentru a găsi un sol fertil în inimile noastre.

Dragi prieteni,

Vă prezint.în continuare cateva Sfaturi date de Iisus în predica de pe Munte precum și câteva explicații (coresponedențele spirituale) a unor evenimente, parabole și metafore .. care completează înțelegerea Învățăturii Mântuitorului Iisus.

SFATURI –  date de Iisus în predica de pe Munte

Conform predicii de pe Munte a Mântuitorului Iisus ar fi  bine ca:

• Să nu vezi întotdeauna greşeala aproapelui, ci mai degrabă să fii răbdător şi indulgent;
• Să-ţi iubeşti duşmanul şi să faci bine celor care ţi-au făcut rău;
• Să nu răspundeţi niciodată la rău cu rău, la răutate cu răutate;
• Să îi binecuvântezi pe cei care te urăsc şi pe cei care nu au în gură decât cuvinte de ură şi de mânie;
• Să-ţi deschizi inima în faţa celuia care iţi cere un împrumut când ştii că el nu va fi niciodată capabil să-ţi dea înapoi ceea ce i-ai împrumutat; 

SEMNIFICAȚII SPIRITUALE – Corespondențele spirituale în cazul unor evenimente precum și a unor parabole și metafore

Sensul spiritual al – Nunţii din Cana Galileei  care a avut loc la 3 zile după întoarcerea lui Iisus din locul deşertic Betabara

Fapte petrecute – Aici  a avut loc prima minune făcută de Iisus şi anume transformarea apei în vin.

 Corespondenţa spirituală – explicată de Mântuitorul Iisus :

”- Ea arată că peste 3 ani Eu voi fi eternul Mire al nunţii noii naşteri a tuturor celor care Mă vor iubi şi care Mă vor urma cu adevărat .

– Ea corespunde celor 3 etape prin care fiecare om trebuie să treacă pentru a ajunge la noua naştere a spiritului, pentru a atinge nunta vieţii lor veşnice.

Aceste trei etape sunt:

• Stăpânirea asupra cărnii (materiei, trupului);
• Purificarea sufletului prin credinţa vie care trebuie să fie dovedită prin faptele vii ale iubirii;
• Reînvierea întru spirit.

– Aşa cum am transformat Eu apa în vin, natura materială a omului care va trăi după cuvântul Meu se va transforma în natură spirituală”.

• Nunta din Cana – Mântuitorul Iisus – ”Atâta timp cât vinul nu este destul de fermentat, el rămâne tulbure şi lumina soarelui nu-l poate traversa – la fel si omul trebuie suficient fermentat pentru a elimina tot ceea ce este tulbure în el pentru că altfel lumina cerului nu-l poate pătrunde.

            Aşa cum am transformat apa în vin aşa natura materială a omului care va trăi după Cuvântul Meu se va transforma în natură spirituală”; 

Sensul profund al celor petrecute la Templu – Semnificaţia purificării Templului 

            Fapte petrecute:- Iisus venind la Templu a găsit în templu pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. A făcut un bici de ştreanguri şi i-a scos pe toţi afară din Templu împreună cu animalele,  vărsând banii schimbătorilor si spunând celor ce vindeau porumbei ”Ieşiţi toţi de aici şi nu faceţi din casa Tatălui Meu un loc de comerţ”

Corespondenţa spirituală dintre Templu şi om explicată de Mântuitorul Iisus :

      ”– Templul reprezintă sfera naturii terestre a omului.

      – Locaşul cel mai interior al templului corespunde cu locaşul cel mai interior al omului. La fel cum există în  Templu Sfânta Sfintelor care este ascunsă de o perdea pentru a nu fi profanată şi înăuntrul fiecărui om există un lăcaş foarte sfânt şi sacru şi anume sufletul şi spiritul său. Atunci când cineva păcătuieşte cu trupul, el nu-şi murdăreşte numai trupul ci şi sufletul şi spiritul său;

      – Cum în templu locaşul sfânt este acoperit de un văl pe care Marele Preot îl ridică numai la anumite ocazii la fel şi acest locaş sfânt din inima omului este ascuns de un văl pe care numai iubirea de Dumnezeu reuşeşte sa-l ridice şi să pătrundă în acel loc sfânt şi sa-l purifice;

      – Dacă în om la fel ca şi în templu totul a devenit impur, omul nu mai este capabil să îl purifice şi atunci Eu însumi trebuie să pun mâna la treabă să purific templul cu forţa, cu ajutorul acestor lucruri dureroase, cum sunt bolile şi alte nenorociri aparente;

      – Starea de cumpărător şi cea de neguţător reprezintă pasiunile false şi impure care există în om iar vitele care sunt de vânzare simbolizează nivelul cel mai de jos al senzualităţii preponderent animale şi orbirea sufletului pe care această stare o generează. Într-o asemenea situaţie cunoaşterea care îi revine omului nu valorează mai mult decât cunoaşterea pe care o pot avea oile;

      – Schimbătorii de bani reprezintă ceea ce ajunge omul în momentul în care egoismul îl aduce în starea de animal, pentru că animalul nu se iubeşte decât pe sine. Egoismul animal din interiorul omului trebuie să fie alungat cu forţa cu preţul tuturor durerilor posibile, pentru că tot ceea ce inspiră această dragoste de sine trebuie să fie alungat şi pedepsit;

      – Aceste lucruri şi Templul însă nu sunt distruse pentru că iubirea adevărată nu poate creşte fără libertate la fel cum sămânţa bună creşte mai bine într-un pământ pe care sa pus balegă de animal care trebuie aruncată peste câmp pentru a fertiliza solul şi nu lăsată într-o grămadă care l-ar asfixia – acesta este corespondenţa împrăştierii banilor;

      – Neguţătorii de porumbei – simbolizează virtuţile exterioare adică toate soiurile de ceremonii şi amabilităţi, bună creştere, curtoazie şi amabilitate care îl ridică pe omul orb la un nivel superior şi permit vieţii adevărate să se înrădăcineze în el, dar… Atenţie ! ..ceea ce este exterior rămâne alături de ceea ce este exterior. Scoarţa este utilă arborelui dacă se află la locul potrivit, dar dacă am vrea să o punem în locul măduvei, arborele s-ar usca şi ar muri, de aceia, oamenii nu trebuie să facă din virtuţile lor exterioare nişte calităţi ale vieţii lor interioare pentru a nu deveni un automat al vorbelor goale”.

Vindecarea fiului ofiţerului de familie regală si a servitorul bolnav a sutaşului roman 

Fapte petrecute:

• In Capernaum era un slujbaş împărătesc al cărui fiu era bolnav. Slujbaşul i-a zis: Doamne vino până nu moare micuţul meu. – Du-te ia zis Iisus, fiul tău trăieşte;…. Si fiul lui în ceasul acela s-a vindecat.
• Pe când intra Iisus în Capernaum s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga :          – Doamne robul meu zace în casă şi se chinuieşte cumplit   – Iisus i-a zis: Am să vin să-l tămăduiesc  – Sutaşul – Doamne nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, dar spune  numai  un cuvânt şi robul meu va fi tămăduit  – Iisus – Du-te  şi  să  se  facă  după  credinţa  ta. Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

Corespondenţa spirituală – explicată de Mântuitorul Iisus :

”Fiul prinţului simbolizează întreaga suferinţă a lumii care primeşte de departe învăţătura şi influenţa Mea spirituală. Primul miracol reprezintă starea maladivă a întregii lumi său într-un sens mai profund a întregului Univers.

Servitorul sutaşului nu era decât un artritic; el reprezintă întreaga comunitate reunită în numele Meu care pentru tot felul de motive politice este incapabilă să pună în practică anumite puncte din învăţătura Mea, motiv pentru care se îndepărtează încet, încet de celelalte puncte. Este o artrită a sufletului, căreia nu-i poate veni în ajutor decât credinţa neclintită a Cuvântului Meu”.

Câteva exprimări în parabole şi metafore şi explicarea lor dată Marelui Preot de către Natanael:  

          Natanael explică:  ”Lucrurile spiritului au o ordine a lor şi ele nu pot exista,  nu pot fi gândite şi nu pot fi exprimate în afara ei – nouă care ne aflăm încă în ordinea fixă a naturii – dar există o corespondenţă între lucrurile spiritului si cele ale naturii. Pentru a le putea înţelege trebuie să ne trezim spiritul şi atunci vom vedea că în aceste exprimări prin  parabole şi metafore nu trebuie văzută doar partea materială ci cea spiritual intrinsecă care se ascunde în ele. Există o corespondenţă  între ele şi adevărul pe care pildele îl conţin de aceea trebuie să ne conducem viaţa potrivit acestei corespondenţe şi nu după sensul real al parabolelor”.

• ”Da-i şi haina celui care iţi cere cămaşa”– ”ceea ce înseamnă că dacă aveţi posibilitatea, trebuie să daţi din abundenţă celor săraci care vin la voi. Astfel veţi deveni bogaţi în inimile voastre. Dacă voi veţi calcula cu zgârcenie ceea ce daţi, nu veţi fi mai avantajaţi decât fraţii voştri săraci”.

           Mântuitorul Iisus explică – ”Desigur orice lucru trebuie făcut cu măsură. Dacă îi dai săracului pe lângă haină şi celălalt veşmânt va fi suficient să-ţi faci din acest sărac un prieten pe vecie dar dacă tu îi dai toată garderoba , el se va gândi că vrei să-l umileşti sau că ti-ai pierdut bunul simţ. Nu va ieşi nimic bun. Dacă cineva iţi cere o monedă şi tu îi dai două sau trei îi vei bucura inima celui care îţi cere şi a ta va fi bucuroasă. Dar dacă îi dai o mie când el îţi cere doar una, el va gândi că îl iei drept un nesăţios, că vrei sa-l umileşti sau că ai înnebunit. Inima ta nu va câştiga nimic mai mult decât a sa. Măsura este necesară în orice lucru”.

            Mântuitorul Iisus explică unui negustor: –  ” A da valorează mai mult decât a lua, dar nu trebuie să dai decât celor sărmani şi celor care au cu adevărat nevoie. Dacă cineva îţi cere bani bogat fiind şi tu ştii că ţi-i poate da înapoi, poţi să nu-i dai nimic, căci poate deveni duşmanul tău şi atunci va fi necesar să-ţi reclami banii în justiţie dar dacă un sărac vine la tine şi vezi că nu are ce să-ţi dea înapoi, dă-i căci Tatăl din ceruri îţi va da înapoi însutit pe ale căi, dar tot pe acest pământ şi din banii pe care îi vei fi dat acestui sărac, El îţi va face în ceruri un mare palat care te va aştepta dincolo după această viaţă pământească.

           Adevăr îţi spun, ceea ce face iubirea pe pământ, se face şi în ceruri şi rămâne în eternitate. Dar ceea ce face inteligenţa terestră, dispare în pământ şi nu rămâne nimic în ceruri. La ce-i folosesc omului comorile pământeşti, dacă sufletul său trebuie să sufere din această cauză?

          Eu iţi spun, dacă omul îşi pierde trupul, pierde de asemeni şi pământul şi dacă nu şi-a făcut un nou pământ cu iubirea sa, sufletul său va trebui să rătăcească împreună cu vânturile, norii şi bruma şi va fi urmărit în eternul infinit, fără a găsi vreodată  vreun moment de răgaz şi fără a-şi găsi odihna, decât în falsele sale reprezentări iluzorii ale propriei sale fantezii care, cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai slabă şi mai întunecată, sfârşind prin a da naştere unei nopţi întunecate şi dense, din care sufletul nu va mai găsi decât cu greu ieşirea”.

• ”Dacă ochiul tău (braţ sau picior) gândeşte să facă rău, smulge-l şi aruncă-l departe căci este mai bine să mergi în cer cu un singur ochi (braţ sau picior) decât cu amândoi în infern”

           Natanael explică corespondenţele :- Ochiului fizic îi corespunde în lumea spiritului puterea de a discerne între lucrurile divine şi cereşti care nu au legătură decât cu existenţa fiinţei spirituale pentru fericirea sa eternă. Voinţa corespunde mâinii stângi. Mâna dreaptă corespunde activităţii terestre iar piciorului drept înaintarea în lumea terestră. Iată cum se leagă ele: Cei care şi-au întors privirea către ceruri (adică cei care au renunţat la propria lor voinţă, voinţa corespunzând mâinii stângi şi care au renunţat la mâna lor dreaptă aceasta corespunzând activităţii terestre), nu mai este necesar sa-şi smulgă piciorul drept (care reprezintă înaintarea în această lume), ochiul văzând adevărata lumină, iar mâna – sau – voinţa alegând acţiunea cea bună, progresele spre desăvârşire venind atunci de la sine.

           Din cauza unei ordini divine absolut necesare, spiritul trebuie să coboare, un anumit timp, în materia acestei lumi, pentru a se întări în libertatea sa şi pentru a-şi dezvolta o independenţă aproape totală faţă de Dumnezeu, fără de care el nu l-ar putea vedea niciodată pe Dumnezeu, nici n-ar putea exista întru Dumnezeu, lângă Dumnezeu şi prin Dumnezeu.

           Dar dacă spiritul se maturizează în materie şi îşi afirmă libertatea şi independenţa faţă de Dumnezeu, el se află în pericolul inevitabil de a fi absorbit de materia însăşi şi de a fi astfel anihilat. Putem vorbi astfel de o moarte spirituală , din care trezirea la viaţă întru Dumnezeu este foarte dureroasă şi dificilă. De aceea, făcând aluzie la omul spiritual Domnul a zis ”Dacă ochiul tău gândeşte să facă rău, smulge-l şi aruncă-l departe căci este mai bine să mergi în cer cu un singur ochi decât cu amândoi în infern” – ceea ce înseamnă că dacă lumina lumii materiale te seduce prea mult, forţează-te să te îndepărtezi de ea pentru că te împinge în moartea materiei şi este mai bine să intri în împărăţia vieţii eterne fără toată cunoaşterea acestei lumi, decât să fii absorbit de moartea materiei, cunoscând-o prea mult şi având prea puţine cunoştinţe spirituale. Spiritul trebuie să privească şi să cunoască această lume dar fără a-i găsi prea multe calităţi. Dacă simte că lumea începe să-l atragă prea mult, trebuie să se îndepărteze imediat de ea, căci în pândeşte pericolul deci ” Rămâneţi în iubire şi nu vă adânciţi în cunoaşterea acestei lumi, ci în cunoaşterea lumii Mele”. ”Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă” iar cei care Il urmaţi pe El nu trebuie să aveţi decât o singură grijă: aceea de a rămâne cu El tot timpul, pentru totdeauna!

Marele Preot îl întreabă pe Natanael ce au de gând discipolii să facă :

      ”Vrem să rămânem cu El si să suportăm alături de El orice suferinţă şi orice persecuţie pentru a găsi în El adevărata pace Divină. Vrem să fim îngăduitori în toate gândurile şi faptele noastre, în toate judecăţile, legămintele şi dorinţele noastre, şi să ne abandonăm voinţei Lui pentru a descoperi adevărata Împărăţie, care este iubirea pură de Dumnezeu din inimile noastre. Vrem să ne fie foame şi sete de dreptate căci El este cel ce ne poate sătura şi vrem să fim plini de compasiune pentru toţi pentru a putea fi şi noi demni de compasiunea lui Dumnezeu. Să ne păstrăm inimile curate pentru a putea fi împăciuitori, blânzi şi răbdători cu oricine, pentru că o inimă mânioasă nu este niciodată pură, căci mânia creşte întotdeauna pe terenul orgoliului. Aşadar să avem inimile curate ca ale copiilor pentru a ne apropia  de Cel care ne-a chemat să fim copii Lui şi care ne-a învăţat să ne rugăm lui Dumnezeu ca propriului nostru Părinte ”.

      Este greu dar: Mântuitorul Iisus spune – ”Cine vrea să culeagă roadele trebuie mai întâi să are şi apoi să semene ”sau ”Cel care vrea cu adevărat să se bucure de o vedere frumoasă, fiind pe vârful muntelui, trebuie mai întâi sa-l urce cu greutate” – deci trebuie făcut un sacrificiu în detrimentul lumii materiale care chiar dacă uneori fascinează este bine să fie ţinută  – la distanţă – lăsând aproape, mai exact în inimile noastre, cele spirituale şi vii.

      Mântuitorul Iisus spune: – ”Jugul meu este blând şi povara uşoară, dar oamenii au avut poveri grele de purtat şi nu au obţinut nimic astfel. Problema este de a şti cum se va mări credinţa lor, dacă ei îşi vor schimba povara grea cu o nouă povară uşoară dar neobişnuită. Va trebui să schimbaţi vechiul om ca pe o haină veche şi să îmbrăcaţi o haină nouă care va fi poate neplăcută la început.

      Cel care nu se va lăsa tulburat de o astfel de bagatelă şi care nu va căuta să îmbrace din nou veche haină cu care era obişnuit ci dimpotrivă chiar îi va plăcea haina cea nouă acela va atinge desăvârşirea” pentru că ”Cei care cred în Mine şi îşi vor pune credinţa în practică, nu vor simţi şi nici nu vor gusta moartea” şi ”Niciodată nimeni nu pierde ce abandonează pentru mine, ci dimpotrivă va regăsi totul înmiit ”deci ”Dacă îmi oferiţi voinţa voastră prin iubirea adevărată din inimile voastre şi dacă credeţi că Eu şi Tatăl meu suntem cu adevărat Unul, îmi veţi fi dat tot ce doresc şi aştept de la voi.

Până la o nouă revedere .. pace și lumină pentru toți ! .. și nu uitați să trăiți în lumină ca să răspândiți lumină !

Costi